Marți dimineață. În jur de ora 10 cred..
Mă trezesc, nu prea bine dispusă și cu un chef nebun de ceartă ! Dar cu cine să te cerți când nimeni nu te bagă în seamă la ora aceea.. Mă conformez totuși acestui ultim fapt împlinit și mă afund tot mai tare în perna ce mi-a fost prietenă întreaga noapte. O lumină orbitoare îmi deranjează ochii. Îmi arunc privirea spre fereastră. Mă ridic. Urmăream cu nedumerire câteva păsări ce se jucau în copacii din grădină. La un moment dat îmi dau seama că sunt trează cu adevărat. Nu îți pot explica în amănunte ce senzație m-a cuprins în clipa următoare.
Am pus niște haine pe mine și am coborât. În bucătărie, am fost surprinsă; plutea în aer o atmosferă caldă și prietenoasă. Tata citea ziarul, spunea că este o sursă inspirată de informare, pe când mama își sorbea grijulie cafeaua cu mult lapte. Mi-am adus aminte atunci de o scenă dintr-un film.. nu mai știu exact cum se numea.
Îmi continui drumul ca și cum aș avea un scop precis și mă văd ajunsă imediat în grădină. Am simțit un blând fior de frig, după care o avalanșă de aer cald și parfum. Era o dimineață încântătoare, iar eu, morocănoasă cu ceva timp în urmă, eram melancolică și fericită..
Dar ce folos că eu, o adolescentă ca oricare alta așteptam ceva anume. Îmi doream un neprevăzut care să rupă barierele monotoniei ce mă corupe zi de zi.. Îmi imaginam un motiv serios de ceartă, de veselie, de plâns.. de ceva ! Ceva ce să nu fie cum a mai fost până atunci.Așteptam..
duminică, 30 mai 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)




Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu