vineri, 9 iulie 2010

În mişcare..

    Ei.. Uite că e vacanţă. Ce bine ! Aşteptam demult încă să pot "gusta" din libertate ! Cât de patetic. Trecem peste.. Cum spuneam; îmi era atât de dor de zilele cu soare ale verii. Cine nu iubeşte vacanţa de vară? Muzică, mulţi prieteni, ieşiri, nebunii şi bineînţeles faimoasele plimbări pe malul mării.. Deşi nu sunt tocmai o mare fană a romantismului, apusul soarelui la mare este într-adevăr o slăbiciune pentru mine.
    Şi ce este o vară fără o călătorie mult, mult aşteptată ? Zis şi făcut !
    08.iulie.2010 Bagajele au fost făcute, aparatul a fost incărcat, telefonul închis şi "hai la mare !"

                                1> Orele de aşteptare !

             Se ştie că sunt o persoană foarte nerăbdătoare. Mă uitam la şosea; părea infinită. Sub ochii mei era chiar INFINITĂ! La un moment dat cineva ne-a făcut o vizită, rugându-ne să îl însoţim ceva mai sus. Soarele ! A răsărit şi totul părea mai frumos. Mai vesel, mai proaspăt. Am refuzat politicos, cu motiv că avem o întălnire cu marea şi ne-am continuat uimiţi drumul. Am realizat atunci cât de mult îmi place răsăritul soarelui. Cu ruşine afirm că nu l-am mai admirat de ceva vreme, ora mea de trezire fiind undeva în jurul orei 11:00. Trist..Razele soarelui îşi făceau loc printre ramurile cu frunze verzi ale copacilor ce stăteau drept străjeri pe de-o parte şi de alta a drumului. Ochelarii de soare au fost foarte bine veniţi ! Nici nu ştiţi..
           Era o atmosferă paşnică, în familie. Linişte şi.. Nervi ! Doamne ce mă deranjau veşnicile replici ale GPS-ului; "viraţi la stânga", "aţi depăşit limita de viteză".. din nou şi din nou şi din nou ! Ahh. Aveam o poftă imensă de răzbunare, mi-l închipuiam undeva pe marginea unei prăpăstii. Malefic !? Nu prea.. Trebuie să mai exersez puţin.
           Ceva mai târziu m-am trezit din nou privind câmpiile ce le lăsam cu repeziciune în urmă. Verzi, galbene.. erau speciale. Peste puţin timp am ajuns ! Câtă veselie.. Pentru detalii, voi reveni puţin mai târziu, acum mă aşteaptă o îngheţată maaaare şi rece ! Pa pa şi un mic sfat, nu uitaţi de loţiunea protectoare. Vă pup :*
   Între timp, distraţi-vă pe ritm latino ! Enjoy .


P.S. Promit că voi adăuga fotografii de îndată ce ajung acasă ! Bye..




                              2> Dezamăgire.

    Tu ce crezi ? Plouă ! De ploaie am fugit şi peste ploaie am dat. Am senzaţia că mă urmăreşte. Blesteme ! Ce ocupaţie aş putea avea decât hoinăritul aiurea pe net ? Mă mai binedispune câte o melodie bună, un pahar cu suc şi prognozele favorabile ale vremii. Şi am uitat un amănunt. Cu mândrie vă anunţ că  am urmărit un film de groază ! Uimiţi? Cred şi eu. Dar vă asigur că nu mă atrag filmele horror. O copilărie pentru unii, dar.. asta e ! Cum spuneam.. filmul se numeşte "The Messengers". Distribuţia m-a convins să îl urmăresc : Dylan McDermott, Penelope Ann Miller, Kristen Stewart etc.
    Un pont:
"Copiii sunt mult mai sensibili la fenomenele paranormale. Ei văd ceea ce adulţii nu sunt în stare să vadă. Ei cred ceea ce adulţii neagă. Şi încearcă să ne avertizeze. Soţii Solomon vor să-şi reclădească viaţa după ce fiica lor a făcut un accident de maşină şi fiul a rămas mut de pe urma traumei. Când se stabilesc într-o liniştită fermă de floarea-soarelui, lucruri ciudate încep să i se întâmple fiului lor. Oare foştii locuitori ai casei au plecat? Sau încă se mai află în casă?"
    Părere personală: nu este chiar un film de speriat. Dar impresionează, cred eu.. Pentru fanaticii filmelor horror, uitaţi-vă !

      Vă las să vă uitaţi la film, vizionare plăcută ! Ne mai auzim.
Mesaj pentru toţi bloggerii, nu mai pierdeţi atât de mult timp în faţa calculatorului. Viaţa reală e mult mai interesantă decât cea virtuală. Vă pup.

                                                                              
3>Ceva mai captivant !

       Heei, am revenit cu ştiri proaspete. Este 21:46. S-a întunecat şi afară este o răcoare plăcută. Lumina caldă din cameră mi-a dat o stare de somnolenţă, dar cum se anunţă o plimbare pe plajă, mă dezmeticesc repede şi gata sunt de plecare ! Nu uit aparatul (nu vreau să irosesc nici o clipă, pozele completează perfect "aiurelile" ce vi le împărtăşesc). Mi s-a uscat şi părul, mi-am pus nişte pantaloni, un tricou.. hmm, hanorac !? Nu poţi şti niciodată ! Am plecat.. nu stau mult ! :*:*

 ...Recunosc ! Aseară am adormit şi astăzi am pierdut puţin timpul prin magazinele de pe litoral.
       Dar, mă simt obligată să vă împărtăşesc şi vouă. Eram puţin  epuizată  aseară când am ajuns acasă. Plimbarea a fost.. perfectă ! Marea era puţin agitată, de parcă încerca să ne povestească ceva. Avea ceva rece în infăţişare, dar era atât de caldă, plăcută.. la atingere ! O simţeam prietenă.Nisipul mi se pierdea printre degete, iar eu eram total învăluită de magia unei nopţi blânde. De-a lungul plajei milioane (eh, poate exagerez puţin).. dar cum spuneam, milioane de lumini colorate se revărsau cu totul în apă. Era.. era ca un pom de Crăciun, doar că lipsea brăduţul. M-am simţit bine !
     Cum vă povesteam ceva mai sus, am dat o raită şi prin boutique-urile împopoţonate de pe faleza frumos amenajată. Culori ! Foarte multe culori atrăgeau atenţia turiştilor. Localnicii îi cunoşteai după expresia de plictiseală de pe faţă. Erau deja obişnuiţi şi cam sătuli de atât de multă reclamă. De acord ! Mărgeluţe, brăţări din scoici pe care nu dădeai nici 2 lei, dar care erau suveniruri "de la mare", ochelari de soare, costume de baie, şepcuţe... aş putea continua aşa încă 100 de pagini, dar cred.. defapt; sunt convinsă că ştiţi prea bine despre ce vorbesc. În orice caz, la capitolul suveniruri românii fac concurenţă ! Măcar la asta să fim şi noi buni.. Mdaa..Ce să mai spun de cluburi. Lumini colorate, bass puternic și melodii ce te fac să te miști !
     Ei bine, gata cu pauza! Ne auzim mai târziu, am haine de criticat şi locuri de văzut. Glumesc! See ya..



4> Plajă..

      Cât soare.. Câtă căldură ! Marea era caldă și jucăușă. Nisipul în simțeam atât de fierbinte și firav.. Sub soarele strălucitor simțeam cum toți eram egali. Băieți, fete, adulți, copii;  
                                                                                                                   Copii veseli..   


Copii supărați.. 




Tineri care se iubesc..                                                  
Oameni gânditori...
    Dar acolo.. plutea în aer un sentiment fantomă. Un sentiment de armonie și căldură. Liniște, pace.. Eram în familie. O familie care a ales să își petreacă câteva zile la mare. Împreună..



5> Home, sweet home !

    Ei.. iată că puiul rătăcitor a ajuns acasă !Și vai.. ce bine e acasă ! Timpul a trecut pe neșteptate, iar drumul mi s-a părut mult mai scurt.
 Cerul era albastru, albastru și soarele dirija corul.

      A fost frumos la mare..